Primul computer universitar
La jumătatea secolului XX, în ciuda reticenţei comuniştilor faţă de cibernetică, cercetătorii români erau fascinaţi de electronică şi tehnici de calcul. Primul calculator automat din lume a fost construit în 1941, însă abia după mai bine de 15 ani a fost pusă în funcţiune o maşinărie care ar merita să poarte numele de strămoş al actualelor computere de birou. Primul computer construit în România a fost CIFA-1 (Computerul Institutului de Fizică Atomică), în anul 1957, fiind un proiect al inginerului Victor Toma, România fiind a opta ţară din lume care construia un asemenea calculator. În aceeaşi perioadă, la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnica Timişoara, doi veri evrei, originari din Caransebeş, începeau documentarea pentru construirea unui alt computer. După o muncă de câţiva ani, Iosif Kaufmann şi Wilhelm Lowenfeld, ajutaţi de o echipă de tehnicieni de la Facultatea de Electrotehnică (aflată atunci în clădirea fostului liceu piarist), în principal de tehnicianul Herbert Hartmann, au finalizat computerul MECIPT-1, primul computer conceput şi realizat într-o universitate românească şi primul computer alfanumeric românesc. Computerul, din prima generaţie, ocupa o cameră întreagă, avea peste 2.000 de tuburi electronice, 20.000 de rezistori şi condensatori, peste 30 km de conductori, registre pe 31 biţi, memorie rezidentă pe tambur magnetic – 1.024 x 31 biţi şi realiza 50 de operaţii pe secundă. Consumul de energie electrică era de 10 KW/oră. Cu ajutorul MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului expoziţional Bucureşti, actual Romexpo, s-a proiectat barajul Vidraru (în 18 zile, în loc de 9 luni, cât ar fi durat proiectarea manuală), s-a dimensionat reţeaua de apă din Arad, s-a realizat automatizarea procesului de producţie la Fabrica de Bere Timişoreana şi s-au proiectat o mulţime de clădiri, în diverse oraşe. Computerul timişorean a devenit rapid una dintre cele mai faimoase maşinării produse în România. Nu exista ziar sau revistă în România în care să nu fi scris despre MECIPT-1. După MECIPT-1 au urmat alte computere construite în Timişoara, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Pasiunea şi entuziasmul generate de descoperirile periodice şi de aplicabilitatea acestora au constituit motorul principal al muncii inginerilor şi tehnicienilor. Numai menţinerea în stare de funcţionare a computerelor era o muncă de ore întregi. În prezent, computerul MECIPT-1 se află în păstrarea Muzeului Banatului, nemaifiind funcţional.
Pe lângă acestea, amintim alte câteva premiere: între 1718 şi 1781, Timişoara a fost primul oraş din România cu două magistraturi (primării): una catolică şi una rasciană (ortodoxă); în 1729, Cazarma Transilvaniei din Timişoara era cea mai lungă cazarmă din Europa, cu cei 483 de metri ai săi; între 1727-1728 se realizează canalul de plutărit pe Bega actuală, între Făget şi Timişoara, se sapă apoi noul canal, de la Timişoara spre Zrenjanin şi Pancevo, iar la 1732 , prima navă fluvială pluteşte de la Timişoara la Pancevo; în 1732, Contele Mercy ordonă realizarea primei instalaţii mecanice care ridică apa din Bega, o filtrează şi o conduce în Cetate prin canale subterane; între 1735-1755, în Timişoara se construiesc trei spitale la interval de câte zece ani (1735-1745-1755); între 1769-1770, la Timişoara se realizează prima maşină mecanică de jucat şah din lume; în 1771, la Timişoara apare primul ziar din România; în 1791, la Timişoara are loc premiera în România a operei bufe Răpirea din Serai, a compozitorului W. A. Mozart; în 1807, la Timişoara se naşte Carlo Brocchi, cel care avea să devină pictorul curţii regale britanice şi al reginei Victoria; în 1814, la Timişoara are loc premiera mondială a operei Fausts Leben und Thaten (Viaţa şi faptele lui Faust), de Josef Strauss; în 1815, la Timişoara se deschide prima bibliotecă publică de împrumut cu sală de lectură din Europa Centrală; în 1852, în cartierul Fabric al Timişoarei se deschide prima şcoală de fete din România; în 1831, Pavel Vasici traduce şi publică la Timişoara primul manual de alimentaţie umană; între 1846-1848, la Timişoara se construieşte cea mai mare fabrică de ţigarete din România; în 1847, la Timişoara se realizează prima operaţie din România cu anestezie cu eter; în 1853, la Timişoara se realizează prima monografie de localitate din România;în 1854 – se introduce în oraş telegrafia; în 1857 – Timişoara este primul oraş din ţară cu iluminat public cu gaz; în 1857 – se leagă oraşul la reţeaua feroviară europeană; în 1867 – primul tramvai tras de cai circulă în premieră la Timişoara; în 1881 – se instalează moderna reţea telefonică la Timişoara; în 1884 – Timişoara este primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric; în 1895 – începe asfaltarea străzilor Timişoarei; în 1899 – se pune în funcţiune tramvaiul electric, înaintea multor oraşe mari din Europa, în 1858, la Timişoara se inaugurează primul poligon de tir din Timişoara; în 1864, la Timişoara are loc premiera într-un oraş de provincie a operei Traviatta, de Giuseppe Verdi, la 10 ani de la premiera absolută; în 1869, la Timişoara se formează primul partid politic din România, Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria; în 1869, la Timişoara este realizat primul fanzin din România; în 1883 este înfiinţată prima fabrică timişoreană de chibrituri, unsoare de căruţă şi tehnică chimică; în 1889, este compus celebrul vals Valurile Dunării, de către timişoreanul Iosif Ivanovici; în 1891, la Timişoara se înfiinţează Societatea Naţională a Lăptarilor din regatul ungar; în 1892, la Timişoara se deschide prima drogherie de provincie; în 1895, la Timişoara se asistă la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic; în 1899, la Timişoara se joacă primul meci de fotbal din România.
Toate aceste premiere şi priorităţi au fost publicate pentru a nu fi uitate, ci pentru ca timişorenii să se poată prezenta mândri în faţa oaspeţilor oraşului, întâmpinându-i cu o „carte de vizită” demnă de invidiat.